Culoare temă

Titlu - Liceul IHR

Liceul Teoretic "Ion Heliade Radulescu" Târgoviste

Telefon: (+40) 372.716.595; e-mail: ihr@ltihr.ro

Actualul Liceu Teoretic "Ion Heliade Rădulescu" din Târgoviște este una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din țară. Istoria sa ține de tradiția școlii românești și pune în evidență capacitatea de adaptare la transformările impuse de diferitele regimuri politice.

Instituția, înființată în 1860, a funcționat ca "Școală normală nr. 1 de fete" până în 1933, când a devenit "Școala pedagogică de fete", cunoscută așa până în 1957. Începând cu acest an devine "Școala medie nr. 2", alături de celelalte licee teoretice ale orașului Târgoviște.

Cu prilejul centenarului morții lui Ion Heliade Rădulescu, în 1972, numele marii personalități a culturii române, originară din Târgoviște, este atribuit acestei școli, devenită primul liceu teoretic cu clase speciale de matemă din județ.

Industrializarea forțată de regimul comunist a dus la transformarea liceului teoretic în liceu industrial. Astfel, din 1974 s-a numit "Liceul mecanic nr. 2".

Cu efective sporite, liceul și-a mutat sediul din Calea Domnească (actuala Școala nr. 1 cu clasele I-VIII) și, din 1978, funcționează în Bulevardul Unirii nr. 28, sub titulatura "Liceul industrial nr. 3".

Rezistând valurilor istoriei, prin dăruirea de excepție a cadrelor didactice, instituția și-a recăpătat personalitatea în 1990, când a fost rebotezată cu același nume de rezonanță "Ion Heliade Rădulescu". Odată cu reorientarea forței de muncă, proporția dintre clasele industriale și teoretice s-a schimbat în favoarea celor din urmă.

Începând cu anul școlar 2004-2005, Liceul "Ion Heliade Rădulescu" este un liceu teoretic reprezentativ al Târgoviștei și se poate mândri cu tradiția sa de peste 140 de ani de învățământ.

Despre Heliade

HELIADE RADULESCU Ion, născut 6 ianuarie 1802, Târgoviște - moare 27 aprilie 1872. Poet, prozator, traducător.

Fiul polcovnicului Ilie Rădulescu și al Eufrosinei (probabil din familia Danielopol). Își începe studiile de limba greacă, întâi cu dascălul Alexe, apoi, căugărul Naum, şi le continuă la academia domnească de la Schitu Măgureanu.

Cu un lucrător la via părintească, învaţă să citească româneşte, exersându-se pe cărţile populare şi pe Istoria lui Petru Maior. În 1818 devine elevul lui Gheorghe Lazăr,care şi-l va asocia ca profesor de aritmetică şi geografie (1820).

După plecarea lui Lazăr, Heliade redeschide şcoala de la "Sf. Sava" şi începe o rodnică activitate culturală. Membru activ al societăţilor culturale ale epocii: "Societatea Literară" (din 1827), "Societatea filarmonică" (din 1833); profesor la "Conservatorul Filarmonic". Întemeietor al presei din Ţara Românească, tipograf, editor şi critic, Heliade se bucura în epoca premergătoare revoluţiei de la 1848, în toate cele trei provincii româneşti, de un prestigiu cultural unanim.

Planul de "Bibliotecă universală" (1846) este o întreprindere menită să înzestreze literatura română cu capodoperele literaturii beletristice, istorice, filozofice, etc. ale tuturor timpurilor. Heliade însuşi traduce din Hesiod, Dante, Ariosto, Tasso, Boileau, Voltaire, Marmontel, J. J. Rousseau, Moliere, Lamartine, Byron, Ossian, G. Sand, Dumas, Balzac, L. Blanc, Victor Hugo, Goethe, Schiler, etc. Ca traducător debutează, în 1830, cu un volum de Meditaţii poetice dintr-a lui A de la Marin, cărora le adaugă primele sale poezii originale, în mare măsură lamartriniene şi ele. Publica la Sibiu "Gramatica românească" (1828). Întemeietor al teoriei literare româneşti (clasică la început, romantică mai apoi), duce o politică literară de încurajare a în Curierul românesc şi de valorificare a creaţiei româneşti anterioare.

După 1840, o nouă generaţie, reţionară, începe să concureze idealul său iluminist. La 1848 joacă un rol de prim plan, totuși ambiguu şi contestat; exilul își sporește izolarea. După întoarcerea din exîşi continuă activitatea în acelaşi spirit iluminist pe care epoca de după Unire îl considera depăşit. Rămâne un solitar, în ciuda activității sale publicistice (vehement polemica), politice (președinte al "Societății Academice" în 1 în comitetul teatrelor).

Deși în amplul său proiect, "Umanitatea, poem cu patru mari cicluri (Biblice, Evanghelice, Omul soțial și Omul individual)", nu realizează decât fragmente inegale valoric, Heliade a lăsat moștenire literaturii române ideea unei opere care să cuprindă totalitatea existenței ca unic și grandios spectacol al Idei în descendentele ei incorporări, în istoria sacră, în istoria politică și în bibliografia individuală.